Mamă, îmbătrânesc | ||
Τα ρούχα που δεν έμαθα να πλένω τα βάζω στη σακούλα και σ’ τα φέρνω. Ρωτάς για την καριέρα μου τη νύχτα και τη μέρα μου κι εγώ να σου μιλάω καταφέρνω. Και σκέφτομαι που πίνω κόκα κόλα για να `ναι πάντα ίδια αλλάζουν όλα. Κι ανοίγω το ψυγείο σου, το "έλα" και το "αντίο" σου ζητούσα στη ζωή μου πάνω απ’ όλα. Μαμά, πεινάω μαμά, φοβάμαι μαμά, γερνάω, μαμά. Και τρέμω να `μαι αυτό που χρόνια ανησυχείς: ωραία, νέα κι ατυχής. Τα χρόνια που μεγάλωνες για μένα να ξέρεις πως σου τα `χω φυλαγμένα. Και τέλειωσα με άριστα αλλά δεν έχω ευχάριστα, όλα στον κόσμο είναι γραμμένα. Τριάντα καλοκαίρια και χειμώνες τις άγριες σού φέρνω ανεμώνες. Και κοίτα, ένα μυστήριο του κόσμου το κριτήριο πως μοιάζουμε μου λέει σαν δυο σταγόνες. Μαμά, πεινάω μαμά, φοβάμαι μαμά, γερνάω, μαμά. Και τρέμω να `μαι αυτό που χρόνια ανησυχείς: ωραία, νέα κι ατυχής. | Hainele pe care nu am învăţat să le spăl Le pun în plasă şi ţi le aduc. Întrebi de cariera mea, De noaptea şi de ziua mea Şi eu reuşesc să îţi vorbesc. Şi mă gândesc în timp ce beau Coca Cola Că pentru ca toate să fie la fel, toate se schimbă. Şi deschid frigiderul tău, "Vino!"-ul şi "Pa!"-ul tău Ceream mai mult decât orice în viaţa mea. Mamă, mi-e foame Mamă, mi-e frică Mamă, îmbătrânesc, mamă. Şi sunt îngrozită să fiu ceea ce îţi faci griji ani la rând să nu fiu: Frumoasă, tânără şi nefericită. Anii în care creşteai pentru mine (în locul meu) Să ştii că i-am păstrat pentru tine. Şi am terminat (şcoala) cu 10 Dar nu am veşti bune, Toate în lume sunt scrise. 30 veri şi ierni Îţi aduc anemone sălbatice. Şi uite ce mister: Părerea lumii Îmi spune că semănăm ca două picături de apă. Mamă, mi-e foame Mamă, mi-e frică Mamă, îmbătrânesc, mamă. Şi sunt îngrozită să fiu ceea ce îţi faci griji ani la rând să nu fiu: Frumoasă, tânără şi nefericită. | |
angelxirina © 15.05.2011 |
Εκτύπωση από: http://www.stixoi.info